Cică cei trei fraţi purtători ai conacelor din noapte, Murgilă (De-cu-Seară), Miazănoapte şi Zorilă (De-către-Ziuă) ar fi nişte uriaşi înfricoşători care ar putea pricinui multe răutăţi oamenilor. Ei ar merge unul în spatele celuilalt de la răsărit la apus, aşa cum merge şi noaptea. Dacă un voinic îndrăzneţ se grăbeşte, Miazănoapte poate fi ajuns din urmă şi folosit la ceea ce are el nevoie. Când unele nopţi ni se par mai lungi, înseamnă că Miazănoapte este oprit din drum pentru a fi pus la treabă de vreun voinic, ca în povestioara următoare:
„Un om lasă cu limbă de moarte celor trei fii ai săi să-i facă la mormânt un foc din 99 care de lemne şi din 99 care de paie.
După ce muri, fii săi, negăsind foc nicăieri, au zărit flăcări pe un vârf de munte. Crâncu, cel mai mic dintre ei, porni repede într-acolo. În drum legă pe De-cu-Seară, apoi pe Miazănoapte şi De-către-Ziuă. Când a ajuns la foc, cei şapte uriaşi care-1 păzeau i-au promis că-i dau tăciuni aprinşi dacă le va aduce fetele lui Verde-împărat. Crâncu, ajutat de De-cu-Seară, Miazănoapte şi De-către-Ziuă, omoară uriaşii, intră la fetele împăratului şi ia inelul celei mici. După ce dezleagă de-cu-Seară, Miazănoapte şi De-către-Ziuă ca să poată măsura timpul, ia un tăciune şi se întoarce de aprinse focul.“
Legende populare – LEGENDA LUI MURGILĂ, MIAZĂNOAPTE ŞI ZORILĂ
