La Editura „Nona“ se află în curs de tipărire o lucrare importantă, semnată de muzicologul nemţean Vasile Vasile. Profesor universitar încă în activitate, propune publicului interesat volumul al doilea al unui dicţionar al muzicienilor care au legătură cu ţinutul Neamţ. Despre cuprinsul cărţii ne oferă amănunte însuşi autorul: „Cele mai importante figuri ale prezentului volum sunt personalități importante nu numai pentru istoria muzicii nemțene, dar și ale muzicii naționale: Iosif, Visarion Protopsaltul Alexandru Podoleanu, Bazil Anastasescu, Dimitrie Vulpian. La Mănăstirea Neamț a existat o puternică vatră muzicală, care pornește de la Grigore Țamblac, unul dintre primii stareți ai ctitoriei ștefaniene, dar și dintre primii imnografi români.
Grație eminentului stareț Paisie Velicicovschi se ajunge la cântarea bilingvă în stranele nemțene, cea de-a doua limbă fiind româna.
La Mănăstirea Neamț a ființat una dintre cele mai vechi încercări de introducere a cântării liturgice corale, condusă de Ioan Cartu, cel care va procura una dintre primele tipografii cu notație lineară din țara noastră, care se mută la București împreună cu primul profesor de Cor al Conservatorului bucureștean, dar și cu cel mai important discipol al său, Alexandru Podoleanu.
La Mănăstirea Neamț a funcționat timp de mai mulți ani, în calitate de „dascăl al școalei de musichie“, Macarie Ieromonahul.
Alexandru Podoleanu, Bazil Anastasescu, Dimitrie Vulpian și Gavriil Galinescu sunt nu numai descendenți ai unor localități nemțene; sunt cei care au imortalizat multe dintre creațiile populare ale zonei și au devenit reprezentanți de marcă ai istoriei etnomuzicologiei și muzicii corale de cult în formă armonică. Este foarte important faptul că nemțenii Alexandru Podoleanu și Bazil Anastasescu pregătesc terenul afirmării lui D. G. Kiriac, Teodor Teodorescu, Alexandru Zirra, Paul Constantinescu, Marțian Negrea, Ioan D. Chirescu, Nicolae Lungu și a valorificării corale a bogatului tezaur de sorginte bizantină.
Ca orice istorie a mișcării muzicale, cea a Neamțului trebuie să se apropie de timpurile noastre și lucrarea consacră un capitol special mișcării muzicale nemțene din secolele al XIX-lea şi al XX- lea, ca parte integrantă a istoriei muzicii românești, mișcare ce a stat la baza deja tradiționalelor „Vacanțe muzicale“.
De ce, totuşi, „Profiluri de muzicieni români“? De ce s-a ferit autorul să îi numescă „nemţeni“ pe aceşti străluciţi muzicieni? Ne răspunde profesorul Vasile Vasile, cel care, între altele, a fost primul director al Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamţ: „Principalul motiv care a determinat păstrarea titlului primului volum al lucrării publicate în urmă cu peste 35 de ani, pe când eram profesor la Piatra-Neamț, constă în faptul că «profilurile» actualului volum sunt ale unor muzicieni născuți, formați, unii și cu activitate desfășurată în județul lui Ion Creangă. Dar dacă-i numeam «nemțeni» aș fi diminuat importanța lor națională, ei fiind nu numai figuri ale istoriei locale dar și ale celei naționale. Mai explicit: autorul «Amintirilor din copilărie» poate fi considerat «marele povestitor moldovean», dar Mihai Eminescu nu poate fi considerat doar «poetul moldovean», ci, aşa cum şi este, poetul nostru naţional.“
***
ALBUM FOTOGRAFIC „TRADIŢII NEMŢENE: PIATRA ŞOIMULUI, MEŞTEŞUGURI ŞI ÎNDELETNICIRI VECHI“
Tot la Editura „Nona“ se află în curs de finalizare primul album foto al seriei „Satule, cu dor!“. Lucrarea „Tradiţii nemţene: Piatra Şoimului, meşteşuguri şi îndeletniciri vechi“, una cu autor colectiv, este rezultatul unui proiect mai amplu al membrilor Ansamblului folcloric „Floricică de la munte“. În plină pandemie de Coronavirus, în vara anului 2020, odată cu suspendarea tuturor spectacolelor, deci şi a celor folclorice, Dedilia Popovici, coordonatoarea activităţii ansamblului nemţean, a avut iniţiativa demarării unei ample anchete etnofolclorice la nivel judeţean. Astfel, membrii grupului folcloric care anul acesta (2021) a împlinit cinci decenii de activitate, au început să bată la picior comunele din Neamţ.
Munca lor va fi finalizată printr-o lucrare care să cuprindă tot ceea ce e mai valoros în judeţul Neamţ, în plan etnografic şi folcloric. Până atunci, fiecare dintre comunele ţinutului va beneficia de un album fotografic cu instantanee surprinse la gospodarii locului, fiind scoase la iveală cele mai de preţ comori spirituale aflate de colegii noştri pe teren, printre ele elemente de port tradiţional, versuri şi cântece populare vechi. Prima comună, pe această lungă listă, este Piatra Şoimului, un loc încărcat de istorie din vechiul Câmp al lui Dragoş.
Alexandru Podoleanu
Autor articol: Valentin ANDREI
Foto: Octavian Popa
