Excursiile de final de săptămână ne îndreaptă pașii către liniște, rugăciune și introspecție. De aceea, vă invităm la un popas ,,curat” la Mănăstirea Văratec, pe tărâm nemțean, una dintre cele mai cunoscute şi vizitate locații spirituale ale judeţului.
Mănăstirea Văratec este cea mai mare aşezare monahală de măicuțe din ţara noastră și o găsiți într-un cadru natural deosebit, în apropiere de pajişti întinse, dar şi de păduri dese de brad.
Vatră monahală relativ nouă, înființată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Văratecul reprezintă firul monastic a două aşezări mănăstireşti mai vechi – Boiştea şi Topoliţa. Astfel, lăcașul de cult este o adevărată vatră monahală aleasă de călugăriţele strămutate de la Topoliţa, din cauza dezvoltării satului şi a situării improprii a mănăstirii la răscruce de drumuri.
Monahia Olimpiada este cea care ajutată de Duhovnicul Iosif şi mai multe monahii, cu binecuvântarea stareţului Paisie de la Neamţ şi a mitropolitului ţării Gavriil Calimachi (1760- 1786) înființează mica sihăstrie Văratec în jurul anilor 1781- 1785. Aceasta cunoaşte o evoluţie foarte rapidă, datorită înmulţirii soborului, iar după 1790, comunitatea monahală apare sub denumirea de schit. Trecând prin faza unificării administrative cu aşezarea monahală de la Agapia, începând cu 1803, etapă de scurtă durată, Văratecul este declarat mănăstire independentă printr-un hrisov al domnitorului Mihai Sturza, datat din 1839. În acea perioadă, soborul Văratecului număra peste 600 de monahii, iar sporirea progresivă a numărului vieţuitoarelor determină ridicarea „unei biserici de piatră în incinta mănăstirii, biserica principală cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» – în locul unei mai vechi bisericuţe de lemn, precum şi a altor două locaşuri în cadrul aşezării monahale de la Varatic, având hramurile «Naşterea Sf. Ioan Botezătorul» şi «Schimbarea la Faţă»”.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1808-1812 din piatră de râu şi cărămidă, cu ziduri groase de 1 metru, fiind denumită de obştea monahală şi „Biserica Mare”. Edificiul este realizat cu elemente ale vechiului stil medieval moldovenesc şi elemente de arhitectură străină, care au pătruns în Moldova la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. Altarul este despărţit de restul Bisericii printr-o catapeteasmă sculptată în lemn de tisă şi poleită cu aur, lucrare cu o deosebită valoare artistică.
Cea de-a doua biserică cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost construită în 1844, cu arhitectură în stil baroc, cu trei turle, clopotniţă din lemn şi pridvor din piatră. La umbra zidurilor de piatră ale bisericii, ca o mărturie care amintește de cimitirul de altădată, se află mormântul poetei Veronica Micle.
A treia Biserică „Schimbarea la Faţă” a fost construită în 1847, în stilul baroc, iar pictura este realizată de renumitul artist român Ieremia Profeta. Tot aici se află şi cimitirul mănăstirii.
Dacă ați ajuns în zonă, vă sugerăm și vizita muzeului Mănăstirii Văratic, care adăposteşte colecţia de artă veche bisericească, amenajat între anii 1960-1961, la iniţiativa şi cu sprijinul susţinut al Mitropoliei Moldovei în clădirea fostul atelier „Regina Maria”, construit de Regele Carol al II-lea. Colecţia cuprinde lucrări proprii, realizate cu talent și dăruire de multiple generaţii de călugăriţe care au activat la Mănăstirea Văratic. Pot fi admirate ,,lucrări de broderie veche bisericească, Sfinte Epitafe, acoperăminte pentru amvon şi pentru Sfânta Masă, veşminte preoţeşti realizate manual, cu fir de aur şi argint, icoane şi sfinte vase, manuscrise şi Sfinte Evanghelii, adevărate capodopere de artă religioasă, dar mai ales obiecte de smerită închinare şi contemplare a sfinţeniei”.
Documentare realizată de Oana-Talida COZMA
Sursa: https://www.manastireavaratic.ro/
