Pastila de cultură

CRONICA DE FILM – Creatorul

Dacă vă veți uita doar la trailer, veți gândi, poate, că noul Mesia e (eventual) o fetiță, topită după înghețată.

Ca să înțelegeți bine cum stau lucrurile, este esențial să nu zăboviți la coadă la floricele și să fiți în sală, de la primul cadru, respectiv de la un carton explicativ, despre Nimata, o zeitate, care a zămislit I.A. avansată. (Pare o contradicție în termeni și totuși…).

Firește că n-am să vă dezvălui finalul între apocaliptic și totuși plin de speranță, dar cred că e un SF mai altfel, și tot mai apropiat de realitate și de înfricoșătoarea, pentru unii, Inteligență Artificială, pe care tot omul o setează, și dacă mai are și ceva puteri supanaturale, nu stică, atâta vreme cât emoționează și chiar înduioșează.

Lumea viitorului e fără discriminări de rase sau de roboți, unii ascultători, alții războinici sau chiar iubitori și solidari, contra Răului absolut și parțial abstract!

Hologramele sunt la ele acasă (bucuria postumă a lui Jules Verne și a moștenirii sale, de clarvăzător indubitabil), și nu e uitat nici E.T.-ul lui Spielberg.

Aflăm diferența ingenioasă între oprit (din funcționare) și mort de-a binelea, cum doar oameni buni ajung în Rai, deci dacă nu ești ființă umană sau greșești cu ceva, nu mai ai acces în Paradis, dar care continuă să existe, ignorând trecerea timpului…

De remarcat că e filmat preponderent în Nepal!

Regizor: Gareth Edwards, britanicul celebru pentru Monștrii, a decis să schimbe calimera.        

Alphie, în realitate Madeleine Yuna Voyles, e un copil de origine mixtă: thailandeză, laoțiană și cambodgiană (prin urmare asiatică), fără un sex precis ca personaj și cu un nume ambiguu (cum e mai nou moda și în desenele animate).

Alături de ea: John David Washington (fiul lui Denzel, și mult mai bine decât în filmul, cu un titlu palindrom, citibil identic de la dreapta la stânga și vice-versa „Tenent”, curajosul, care a răsărit după Pandemie în cinematografe, dar n-a rupt gura târgului).

Surprinzătoare și tandră ideea de a strecura hit-ul imbatabil: „Fly me to the Moon”.

Pe scurt o „peliculă” IMAX originală, în sensul că nu e o continuare, eventual a 10-a, ca altele, nu e o ecranizare după vreo carte, are toate ingredientele cât să ajungă la Oscaruri, și cum s-a terminat și cu greva hollywoodiană și încă n-a avut premiera „Napoleon”, cel nou, cu Joaquin Phoenix și nici genialul „Wonka”, lui Timothee Chalamet, surpriza de Crăciun, ca să nu mai zicem de mult amânatul „Dune” are toate șansele să facă săli pline.  

Autor articol: Irina-Margareta NISTOR