Cafeneaua culturală

File de istorie locală – Gheorghe Teodorescu Kirileanu – 150. Actul de naştere al cărturarului

Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la naşterea reputatului cărturar nemţean, născut în 14 martie 1872, în satul Holda, judeţul Neamţ (azi, judeţul Suceava).

Locul de baştină al lui Kirileanu se afla pe moşia Broşteni, localitate care a făcut parte, de-a lungultimpului, din mai multe unităţi administrativ-teritoriale: ţinuturile Câmpulung (Suceava) şi Neamţ, apoi judeţele Suceava şi Neamţ, actualmente din judeţul Suceava.

Satul Broşteni era înşirat pe malul stâng al Bistriţei şi în lungul pârâului Puzdra. Statistic, număra, în anul naşterii cărturarului, „66 de case, populate cu 57 familii sau 260 suflete: 136 bărbaţi şi 124 femei, din care 70 contribuabili“. Tot în aşezarea amintită, din împroprietăriţii de la 1864, din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, „sunt 5 fruntaşi, 18 pălmaşi şi 22 codaşi, stăpânind 155 de fălci, afară de cei cu câte 10 prăjini“. Statistica oficială mai amintea de existenţa unei biserici „de lemn, deservită de preotul din Broşteni şi doi cântăreţi“ iar „şcoalele din Broşteni servesc şi acestui sat“. Aici se mai aflau „o cârciumă, o dugheană, meşteşugurile fiind reprezentate de „3 stoleri şi 2 fierari“.

Actul de naştere, în original

La Direcţia Arhivelor Naţionale a judeţului Suceava se află în păstrare actul de naştere, în original, al lui Gheorghe Teodorescu Kirileanu (fondul „Colecţia registrelor de stare civilă a Primăriei Broşteni“, registrul nr. 9 / 1872, fila 6).

Din anul una mie opt sute şapte zeci şi doi, luna martie în cincisprezece zile, ora trii dupe amiazei. Act de naştere a lui Gheorghe de sex bărbătesc, născut eri în cătuna Holda, comuna Broşteni, la casa părinţilor sei din strada Holda; fiu al lui Grigore Băciuclu în etate de douăzeci şi şase de ani şi a Ioanei soţia în ­etate de douăzeci de ani, ambii de profesie cultivatori, domiciliaţi în comuna Broşteni.

După declaraţiunea făcută de Aniţa Ungureanu, ce a operat nescerea (naşterea – n.n.) în calitate de moşă (moaşă – n.n.) care ne au înfăţişat întâiul martor Simion Nechifor, în etate de patruzeci de ani şi Grigore a Ioanesei în etate de cincizeci de ani, ambii de profesie cultivatori, domiciliaţi în zisa comună, care au subscris acest act după ce li s-a cetit împreună cu noi şi cu decleranţie (declaraţie n.n.). Constat după lege de noi Costachi Dimitriu, Primarul Comunei Broşteni şi oficiar Starei Civile.

Urmează semnăturile declaraţiei Aniţei Ungureanu şi a celor doi martori amintiţi, cu semnătura ofiţerului de stare civilă precum şi ştampila Primăriei din Broşteni.

În ultimii zece ani de viaţă, G.T. Kirileanu se va numi Chirileanu

Tot prin intermediul Direcţiei Arhivelor Naţionale Suceava află că începând cu data de 13 mai 1950, cărturarul urma să poarte numele de Chirileanu T. Gheorghe, conform menţiunii făcută de Primăria comunei Broşteni, pe actul de naştere, în 2 iunie 1950: Conform Deciziunei nr. 547 din 13/5/1950, dată în baza Decretului Lege nr. 432 din 1/12/1949, prezentul act de naştere privitor pe Băciucu (şi nu Băciuclu cum apare în actul de naştere – n.n.) Gheorghe fiul lui Grigore Băciucu şi Ioanei, să rectifică în sensul că: Pe viitor se va numi Chirileanu T. Gheorghe, astfel după cum este cunoscut în public. Conform şi adresei Comit. Provizoriu a oraşului Piatra Neamţ, secţiunea Secretariatului nr. 547 din 24 Maiu 1950, am făcut menţiunea cerută astăzi 2 iunie 1950.“ Urmează semnăturile preşedintelui Comitetului Provizoriu din ­comuna Broşteni, judeţul Neamţ şi a secretariatului, inclusiv ştampila acestei instituţii.

Gheorghe Teodorescu Kirileanu, cărturarul căruia comunitatea pietreană îi datorează fondarea primei biblioteci municipale, a trecut Marele Prag în ziua de 13 noiembrie 1960, la Piatra-Neamţ.

Scurtă biografie

Gheorghe Teodorescu Kirileanu, născut la 13/25 martie 1872, în satul Holda, comuna Broşteni, este cărturarul şcolit în comuna natală, apoi la Fălticeni, la Piatra-Neamţ, la Iaşi, după care, vre­melnic, a ocupat diferite funcţii în administraţie. A fost, apoi, custode al Bibliotecii Universitare din Iaşi (1897- 1900), profesor de limba şi literatura română la un liceu particular din Iaşi şi a dat lecţii particulare în fa­milia Caradja de la Grumăzeşti-Neamţ. Începând din 1905, timp de trei decenii, a lucrat în serviciul Casei Regale până în 1935, când din cauza dizgraţiei Regelui Carol II, a plecat din acest serviciu, după cum singur menţionează, „retrăgîndu-mă la Piatra-Neamţ să-mi petrec batrâneţele între cărţile mele, pe malul mamei Bistriţa, în orizontul copilăriei mele“.

Autor articol: Prof. Gheorghe RADU