Implicare socială – Interviu cu SEBASTIAN CĂTĂNOIU, directorul Administrației Parcului Natural Vânători Neamț

Cunoscut ca un luptător pentru protecția mediului, Sebastian Cătănoiu este inițiatorul brandului Ținutul Zimbrului. Director al Administrației Parcului Natural Vânători Neamț, dar și membru fondator și voluntar activ în Asociația Ținutul Zimbrului, este cel căruia i se datorează multiple realizări ce țin de promovarea și dezvoltarea Neamțului și a zonei mai sus menționate.

Printre realizările sale amintim amenajarea izvorului Puturosu, situat lângă Schitul Vovidenia, organizarea de activități diverse de promovare, și nu în ultimul rând, obținerea în 2016 a certificatului de destinație ecoturistică din partea Autorității Naționale pentru Turism din România, pentru Ținutul Zimbrului. Prin implicarea lui, destinația ecoturistică Ținutul Zimbrului este în top 100 Destinații Sustenabile, fiind singura din România până la ora actuală, dar și singura din Europa de Est.

Activ, implicat și modest, Sebastian Cătănoiu răspunde întrebărilor noastre într-un interviu rapid, sincer și curat, ce vă invităm să-l lecturați.

Cum s-a născut dragostea pentru natură în sufletul dumneavoastră?

Sebastian Cătănoiu: Pentru cei mai în vârstă, a căror copilărie s-a petrecut în perioada comunistă, în absența facilităților și „tentațiilor“ moderne, opțiunile legate de timpul liber se limitau la lectură și la excursiile în natură. Vacanțele la țară sau weekendurile (așa cum erau atunci, doar duminica și din când în când și sâmbăta – în timpul a ceea ce chiar se numea SRL sau Săptămâna Redusă de Lucru, dar cine își mai amintește de asta?) erau dedicate petrecerii timpului în natură, cu excepția vremii urâte. Romanul e așezat la confluența Moldovei cu Siretul, astfel că zilele petrecute pe „baltă“, prin zăvoaie sau în pădurea de la Dealul Mărului erau „must have“-urile perioadei.

Ceea ce, cu adevărat, mi-a stârnit interesul asupra naturii a fost participarea în clasa a VI-a la o tabără de entomologie organizată de Casa Pionierilor. Pentru două săptămâni, domnul Puiu Tărăbuță, directorul Muzeului de Științele Naturii, un om de o cultură remarcabilă, ne-a arătat la fiecare pas frumusețile și tainele de nebănuit ale pădurilor de foioase din preajma Romanului. Chiar dacă am terminat Liceul Roman-Vodă, secția matematică-fizică, în singura clasă rămasă după examenul de treaptă (altă „amintire“ comunistă), mi-am surprins colegii și părinții atunci când am decis să dau admiterea la „Silvicultura“ din Brașov, unica facultate din țară, la care admiterea, din cauza numărului mare de candidați, era una extrem de dificilă. Am intrat în anul I doar 75 de studenți. Pentru a păstra proporțiile, astăzi, doar cele cinci facultățile de silvicultură de stat școlarizează în jur de 500 de studenți anual, fără a mai pune la socoteală facultățile particulare.

Până să ajung la Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, mi-am făcut meseria în pădure, la ocoale silvice din județele Vaslui și Neamț, într-o vreme când silvicultura și silvicultorii nu aveau parte de imaginea negativă pe care, de ceva vreme, mass-media o promovează cu obstinație și, de cele mai multe ori, fără discernământ.

Sunteți director la Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, dar și membru fondator și voluntar activ al Asociației Ținutul Zimbrului. Această zonă a beneficiat în ultimul timp de promovare puternică. Ce este special la Parcul Natural Vânători Neamț?

Sebastian Cătănoiu: Cea mai mare parte a suprafețelor cuprinse în Parc depind administrativ de orașul Târgu-Neamț și de comunele Vânători Neamț, Agapia, Bălțătești și Crăcăoani. Înființarea unei arii protejate de mari dimensiuni nu a făcut decât să aducă laolaltă aceste comunități, să le integreze din punct de vedere al conservării patrimoniului natural și să le promoveze, unitar, la nivel național și internațional. Nu doar cadrul natural, dominat de peisaje forestiere nealterate, este unul comun. Istoria celor cinci localități, începând din Evul Mediu, s-a desfășurat în strânsă legătură cu existența mănăstirilor și a Cetății Neamțului. A încerca să-i localizezi pe Eminescu doar la Văratec, pe Creangă la Humulești, pe Sadoveanu la Vovidenia sau pe Grigorescu la Agapia ar fi o greșeală. Pașii acestora, ca și ai altor oameni de cultură, au străbătut întregul ținut. La fel, operele lor au imortalizat întreaga zonă. S-a ajuns astfel ca întreaga microregiune să fie distinctă, începând cu anii întemeierii primelor lăcașuri de cult și până în prezent. Reintroducerea în libertate a zimbrului a constituit un nou prilej de a „lega“ comunitățile din microregiune, într-un mod unic. Zimbrul, cu valențele sale istorice și culturale, expresie a unui mediu sănătos, măsură a puterilor omului, gândindu-ne la dispariția dar și la reintroducerea acestei specii în libertate, este simbolul care, fără a fi vătămat de patimi vremelnice, a dat numele acestei microregiuni: „Ținutul Zimbrului“.

Ce poți vizita în Ținutul Zimbrului?

Sebatian Cătănoiu: Păduri seculare în care hălăduiesc zimbri în libertate și marile carnivore specifice Carpaților. Tot în Ținutul Zimbrului puteți vizita mănăstiri și schituri faimoase, precum Mănăstirea Neamț, cu schiturile Vovidenia, Icoana Veche, Icoana Nouă, Pocrov, Braniște , Cărbuna, Mănăstirea Secu, cu schitul Nifon, Mănăstirea Sihăstria cu schiturile Daniil Sihastru și Poiana lui Ioan, Mănăstirea Sihla, Mănăstirea Sfânta Cruce, Mănăstirea Văratec (limitrofă Parcului), Mănăstirea Agapia, cu schitul Agapia Veche. Să nu uităm decasele memoriale Creangă, Sadoveanu, Vlahuță sau Micle și de Cetatea Neamțului.

Ați lucrat intens la întreaga documentație privind propunerea de acreditare în patrimoniul UNESCO a ,,Ținutului cultural-monahal Vânători Neamț“. Cum vedeți oportunitatea aceasta pentru Neamț și pentru Parcul Natural Vânători Neamț?

Sebastian Cătănoiu: Comunitatea monahală prezentă în Parc se caracterizează prin mai bine de 700 de ani de viață monastică neîntreruptă, în diferitele ei forme: cenobitică (de obște), idioritmică (de sine), sihastră (pustnică). Această comunitate, compusă din 1.100 monahi și monahine, este a doua ca mărime în Europa, după cea de la Muntele Athos, evidențiindu-se faţă de aceasta prin așezarea inedită, în zona forestieră. Satele monastice Văratic și Agapia, cu modul lor deosebit de organizare, reprezintă un alt unicat european, mănăstirile Agapia și Văratec fiind cele mai mari mănăstiri de maici din lumea ortodoxă.

Pornind de la aceste realități, documentația depusă în 2017 de Institutul Național de Patrimoniu privind includerea zonei monastice a Parcului Natural Vânători Neamț, ca sit mixt (natural și cultural), în lista de așteptare a României privind Patrimonial Mondial UNESCO, a fost aprobată în 2020. Peisajul cultural monahal Vânători Neamț este primul sit mixt propus de România și unul din puținele propuse la nivel mondial.

Din punct de vedere turistic, suntem într-o reală competiție cu vecinii noștri din județul Suceava. Dacă atragerea turiștilor români este o problemă care ține de implicarea factorilor de la nivel local și județean, turiștii străini sunt iremediabil atrași de „bijuteriile“ turismului mondial – siturile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. În ultimul deceniu, în Neamț, ponderea turiștilor străini a fost ceva peste 5% din total, în vreme ce în Suceava, acolo unde bisericile pictate exterior sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, aceasta se duce spre 15%! Dacă ne dorim o afluență de turiști străini ca la Athos și Meteora (ambele situri mixte ale Patrimoniul Mondial UNESCO), sau măcar ca la Suceava, aceasta este calea care s-ar potrivi cel mai bine particularităților zonei.

Prezentați-ne două trasee pentru drumeții, mai puțin cunoscute, din Parcul Natural Vânători Neamț.

Sebastian Cătănoiu: Am să fac referire la un traseu scurt și unul lung. Cel scurt, Mănăstirea Neamț – schitul Vovidenia – Izvorul Tămăduirii (Puturosu) este extrem de lejer. Cele trei obiectivele pot fi atinse în mai puțin de o oră. În schimb, vizitarea Mănăstirii Neamț și a obiectivelor asociate, a schitului Vovidenia, a Casei Visarion Puiu – Muzeul Sadoveanu, a Poienii Liniștii și a izvorului vă vor determina să petreceți ore bune într-un cadru natural și spiritual de excepție.

Cel lung reprezintă porțiunea din traseul european Via Mariae, aflat în raza Parcului Natural Vânători Neamț. Pornind de la Mariazell, Austria, până la Șumuleu Ciuc în România, pe relația vest-est, Via Mariae s-a extins, în ultimii ani, pe raza județelor Neamț și Suceava, având ca punct terminus Mănăstirea Putna. În Parcul Natural Vânători Neamț traseul se întinde, de la nord la sud, de la limita județului Neamț cu Suceava până la Lacul Cuejdel. Cei mai bine de 60 de km ai traseului pot fi parcurși lejer în trei zile, luând în considerare și timpul necesar pentru vizitarea obiectivelor de interes.

Trei motive consistente pentru a ajunge măcar o dată în viață în Ținutul Zimbrului.

Sebastian Cătănoiu: Primul este legat de turul mănăstirilor, apoi, un al doilea motiv, zimbrii în libertate din pădurile din Parc sau în semilibertate din țarcul de aclimatizare și în captivitate de la Grădina Zoologică „Dragoș Vodă“. Nu în ultimul rând, al treilea motiv este Cetatea Neamțului.

Dacă ați avea resursa materială, umană și logistică la dispoziție, ce noi facilități ați creiona pentru Ținutul Zimbrului?

Sebastian Cătănoiu: Este necesară o abordare unitară a grădinii zoologice „Dragoș Vodă“ și a Centrului de Vizitare cu țarcul de aclimatizare, care să asigure o modalitate inedită de petrecere a timpului liber, urmărindu-se furnizarea de noi experiențe vizitatorilor, care să contribuie la creșterea perioadei de vizitare de la câteva zeci de minute în prezent la câteva ore, prin creșterea suprafeței dedicate și atribuirea de noi funcționalități acesteia prin amenajarea unei păduri-parc, mărirea numărului de specii expuse, realizare de infrastructură modernă și reabilitarea celei existente, facilități de tip „smart“, utilizarea de produse inovative specifice etc.

Integrarea țarcului de aclimatizare și a grădinii zoologice extinse va permite, în premieră la nivel național, abordarea conceptului de „safari park“, caracterizat prin expunerea animalelor în spații mari, în condiții apropiate de cele în libertate. Caracterul național va fi evidențiat prin expunerea unor specii care au făcut parte din fauna din România, dar care au dispărut de-a lungul timpului, precum elanul (Alces alces), calul huțul/Konik (foarte apropiat de tarpan, calul sălbatic din zona Carpaților, specie extinctă), saiga (Saiga tatarica), vite Heck (foarte apropiate de bour, specie extinctă), kulan-ul (Equus hemionus kulan) etc. Existența laolaltă a acestor specii dispărute (sau a substitutelor, în cazul speciilor extincte) va reprezenta o premieră la nivel național și un punct de atracție pentru zonă. Prin complementaritatea și asezonalitatea sa, această zonă integrată va valorifica potențialul turistic existent, încurajându-se petrecerea timpului liber în natură, într-un mod inedit.

Un sfat pentru turiștii iubitori de natură ?

Sebastian Cătănoiu: Vizitați-ne!

Două sugestii, de top, de vizitat în Neamț (altele decât Ținutul Zimbrului)?

Sebastian Cătănoiu: Lacul Cuejdel, cel mai mare lac de baraj natural din România, și Parcul Național Ceahlău.