Cafeneaua culturală

POESIS – Paula Andrei

Colega noastră Paula Andrei, solista Ansamblului Folcloric „Floricică de la munte“, pasionată de poezie și condei, deschide o nouă rubrică sub titulatura „POESIS“, urmând să găzduim și alți pasionați ai scrisului, în edițiile viitoare.

 A copilărit în satul Mărgineni, județul Neamț. Tot acolo a finalizat școala generală, urmând apoi studiile liceale în cadrul Colegiului Național „Gheorghe Asachi“, din Piatra-Neamț, profil pedagogic. Apoi a continuat studiile universitare la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima“, Cluj-Napoca, extensia Piatra-Neamț. Îi curge folclorul prin vene, încă de la 9 ani activând în cadrul Ansamblului Folcloric „Mugurașii“ din Mărgineni, iar din 2013, a început fructuoasă colaborare alături de Ansamblul Folcloric „Floricică de la Munte“, al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț. A descoperit dragostea pentru poezie în timpul liceului, și de atunci, cu inspirație și îndemn lăuntric continuă să ne dezvăluie din creațiile ce-i poartă semnătura.

„Consider că cea mai înălțătoare și pură metodă de eliberare a spiritului o găsim în artă, de orice fel ar fi ea. În fiecare dintre noi stă ascuns un făuritor de versuri… și poate că nu toți avem o fire artistică, însă tot ceea ce vedem, simțim, auzim în jurul nostru și în interiorul ființei noastre se poate așeza pe hârtie într-un mod original, lăsând mână liberă să scrie după ceea ce ne dictează sufletul“, povestește Paula.

Îi urăm succes și la cât mai mulți cititori rubricii pe care o lansează începând cu acest număr!

 Iertare-ți cer... Iertare-ți dau...

 Iertare-ți cer... Iertare-ți dau...
 Că n-am știut să prețuim iubirea...
 În fața vieții astăzi mă predau.
 Îți las ca moștenire amintirea.
 Mă-nchin zadarnic la legile cerești
 Și rog să dea timpu-napoi doar c-o secundă,
 Să văd dacă la fel de tare mă dorești
 Și dacă simți aceeași dragoste profundă.
 Și tu la fel te-nchini... te văd în vise...
 Și te ascult cum tot îngâni un cânt
 Pe care noi dansam cu aripile-ntinse...
 -A noastre inimi se-ntrupau în înger sfânt-
 Mă-nduioșează când te simt aproape
 În orice depărtare ne-am afla...
 Nu e suflare de a ta să-mi scape,
 Să nu o simt ca pe suflarea mea.
 Iertare-ți cer... iertare-ți dau...
 Noi chiar nu am știut să prețuim iubirea!
 Poate nici cei mai luminați nu ne-nvățau
 Ce scumpă este ea, cum face despărțirea. 

 Paula Andrei

Autor articol: Oana-Talida Cozma