Inside CARMEN SAECULARE

TOP 5 – FESTIVALUL DE DATINI ȘI OBICEIURI ,,STEAUA SUS RĂSARE“

CELE MAI CUNOSCUTE FORMAȚII PREZENTE LA FESTIVALUL DE DATINI ȘI OBICEIURI ,,STEAUA SUS RĂSARE“

Decembrie înseamnă iarnă, sărbători, cadouri, tradiții și obiceiuri din străbuni, precum și-un farmec aparte pentru ideea de unitate, familie. Pentru Centrul pentru Cultură și Arte ,,Carmen Saeculare“ Neamț, decembrie înseamnă Festivalul de Datini și Obiceiuri ,,Steaua Sus Răsare“, cel mai longeviv eveniment cultural, dedicat datinilor și obiceiurilor de iarnă.

Cu o tradiție ce datează din decembrie 1969, Alaiul de datini şi obiceiuri a trecut deja de ediția cu numărul cincizeci. Practic, Festivalul de Datini și Obiceiuri ,,Steaua Sus Răsare“ este singura activitate artistică judeţeană, care pe parcursul a cinci decenii se desfăşoară an de an, neîntrerupt.

De-a lungul timpului, tradiţionala manifestare şi-a schimbat denumirea, ultimele unsprezece ediţii purtând titulatura: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua Sus Răsare“, denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între Sfântul Nicolae (6 decembrie) şi Sfântul Ion (7 ianuarie).

Fondul manifestării, însă, a rămas mereu acelaşi. Astfel, în decembrie, anual, la Piatra-Neamţ se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi, în ultimii ani, din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la o paradă a datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă.

După îndelungi căutări în negura timpului, vom scoate la suprafață parte dintre invitații cei mai populari din cadrul Festivalului de datini și obiceiuri ,,Steaua Sus Răsare“. Vă propunem spre aducere-aminte unele momente emblematice ale alaiurilor de datini și obiceiuri care au ajuns la inimile publicului nemțean. 

Întrucât a avut calitatea de gazdă, Ansamblul Folcloric ,,Floricică de la Munte“, coordonat de şef serviciu Dedilia Popovici, nu a fost inclus în lista ce urmează să o prezentăm, pentru a putea fi cât mai obiectivi.

,,Floricică de la Munte“ a pregătit însă, an de an, un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semănatul, toate savurate pe deplin de spectatori. 

URȘII DE LA ASĂU

Unul dintre cele mai așteptate momente, an de an, este cel al Urșilor de la Asău. O ceată impresionantă care participă la toate festivalurile importante de datini și obiceiuri din țară.Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilă Nicodim, organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru prima dată în zonă bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti (Bacău). Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni, circa 60.

CĂIUŢII DE LA MIHORENI, ŢINUTUL HERŢA (UCRAINA)

Un alt moment extrem de apreciat, viu și colorat, aparține Formaţiei Căiuţilor de la Mihorerni. Aceștia fac parte din cadrul Ansamblului de datini şi obiceiuri de iarnă din aceeaşi localitate, ansamblu înfiinţat în anul 1997. Căiuţii simbolizează, printre altele, şi prosperitatea noului an: cu cât mai veseli şi mai curajoşi sunt căiuţii, cu atât noul an se arată a fi mai mănos şi bogat. Tot căiuţii sunt cei care alungă spiritele rele, astfel că sunt tot mai doriţi a fi prezenţi în curţile gospodarilor din orice sat. Instructorul grupului este Gheorghe Plantus.

ALAIUL DE DATINI ȘI OBICEIURI TIMIȘEȘTI-NEAMȚ

Și pentru că județul Neamț trebuie reprezentat așa cum se cuvine, am ales să vă reamintim de Alaiul de datini și obiceiuri ,,Așa-i datina străbună“, de la Timișești. Un ansamblu cu tradiție, înființat în urmă cu 20 de ani. Cu un program complex, studiat, aceștia se fac rapid iubiți de către publicul iubitor de tradiție populară. Urătorii, Jocul Arnăuților, Capra Mută, un moment unicat, Moșnegii și Capra Clămpănitoare sau Jocul Urșilor sunt momente care fac parte din programul pregătit cu seriozitate de cei 50 de membri ai ansamblului,  coordonați de meșterul popular Ioan Albu, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România.

CERBUL DE LA HELEȘTENI (IAŞI)

După urși, căiuți, urători, aducem în atenție Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi. Acesta reprezintă zona folclorică a Văii Siretului, subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman. Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova, iar repertoriul „Cerbului de la Heleşteni“ include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.
În mitologia populară românească, cerbul este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului“ de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe“, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe.

ANSAMBLUL ,,IZVORUL IZEI”, MARAMUREȘ

Nu în ultimul rând, poposim în Maramureș. Ansamblul ,,Izvorul Izei” din Săcel, a fost prezent la Festivalul de Datini și Obiceiuri ,,Steaua Sus Răsare“ în urmă cu câţiva ani, și au rămas o amintire extrem de plăcută atât pentru organizatori, cât și pentru public.

Costumația se remarcă prin unicitate, fiind lucrată manual din lână, cânepă și bumbac şi este foarte veche, păstrând croiul tradițional, de 200 de ani. În Maramureș, fiecare comună are costumul popular specific. Acest grup și-a demonstrat valoarea în timp, prin autenticitate şi repertoriu bogat, care cuprinde cântece pentru fiecare moment al anului – Crăciun, Bobotează, dar și Paște sau Ruptul de sterpe.

În ciuda faptului că anul acesta, Festivalul de datini și obiceiuri ,,Steaua Sus Răsare“ nu poate fi organizat din pricina pandemiei de coronavirus, sperăm să retrăiți, alături de noi, minunatele fragmente de tradiții și obiceiuri populare prezentate în acest articol.

Autori articol:
Oana – Talida COZMA
Valentin ANDREI