Sărbătoarea populară din Vinerea Mare (14 octombrie) este dedicată celei numite Sfânta Vineri, fiind identificată cu Zeița Venera din Panteonul roman, care inițial era considerată protectoarea vegetației și fertilității. În România, ciclul de reproducere al oilor și caprinelor poate începe în primăvară sau toamnă, în funcție de latitudinea geografică.
Din considerente economice, ciobanii țin turmele de oi separate de berbeci până la Vinerea Mare, uneori chiar până la sărbătoarea Arhanghelilor (8 noiembrie). Aceste perioade în care berbecii sunt lăsați să se alăture turmelor pentru reproducere poartă numele de Nunta Oilor sau Năpustitul Berbecilor (Arieților). Prin această practică, mieii și iezii născuți în primăvară au parte de un sezon cald și bogat în hrană. De la Vinerea Mare, după o gestație de aproximativ 21 de săptămâni, în luna martie se nasc mieii și iezii, când încep să se simtă semnele încălzirii sezonului. Separarea mieilor și iezilor de oi și capre, pentru a se hrăni singuri, se face la Sângiorz. Ciclul de reproducere al ovinelor și caprinelor împarte anul pastoral în două sezoane perfect egale: un sezon fertil (împerecherea, gestația, nașterea și înțărcarea puilor), între Sâmedru și Sângiorz, și un sezon steril, în care animalele se hrănesc bine pentru a supraviețui iernii aspre, între Sângiorz și Sâmedru.
Biserica de rit oriental a suprapus peste ziua de celebrare a Zeiței Venera sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Într-un mod asemănător cu Fecioara Maria, care în calendarul popular este denumită Sântămaria Mare, Zeița Venera a devenit și ea Vinerea (Venera) Mare. Aceasta este invocată pentru a vindeca boli, pentru a ajuta în căsătoriile fetelor și pentru a aduce fertilitatea în nașterea copiilor. Vinerea Mare este o sărbătoare cu dată fixă și poate cădea în oricare altă zi a săptămânii.
Documentare realizată de
Robert-Marian FOTEA
Documentare: „Calendarul țăranului român: Zile și mituri”, Ion GHINOIU
